Termenul Faraon este o interpretare greacă a cuvântului egiptean Per-aa însemnând în traducere directa "casă mare" și folosit în timpul Regatului Vechi ca parte a expresiei 'smr per-Aa'- 'curten al marii case', cu referire directă la clădirea curții sau palatului. Începând cu a XII-a dinastie cuvântul apare in formularea unei urări ('Marea Casa să trăiască, să prospere și să fie sănătoasă') dar cu referire la clădirea curții si nu la rege insuși.
Prima dovadă clară a folosirii apelativului 'Per Aa' sau Faraon la adresa regelui este într-o scrisoare către Amenhotep al IV-lea (1353-1336 î.Hr) în timpul celei de a XVIII-a dinastii din perioada Regatului Nou. Înainte de această perioadă conducătorul Egiptului erau numit pur și simplu rege sau avea diferite titluri onorifice precum Horus de aur, Fiu al lui Ra sau Nebty, apelative pe care le-a păstrat și după aceea. Începând cu a XIX-a dinastie 'Per Aa' este folosit în egală măsură cu hm.f (Majestatea Sa).
Prin urmare termenul a evoluat de la referirea la o clădire către o referire respectuoasă la rege.
