Reamintindu-ne următoarele informatii, vom putea răspunde cerințe:
• Substantivul este partea de vorbire flexibilă care se declină și care denumește obiecte în sens foarte larg, adică :
• lucruri : vază, masă, scaun, cană etc.;
• ființe: fată, băiat, pui, cal, copil etc.;
• fenomene ale naturii: ninsoare, ploaie, vânt, brumă;
• stări: veselie, bucurie, fericire;
• însușiri: bunătate, răutate, frumusete;
• acțiuni: muncă, citire, defilare;
• Substantivele se recunosc prin:
• numărare: o fată - două fete;
• posibilitatea adăugării unui adjectiv propriu-zis: fată ordonată sau a unui adjectiv demonstrativ: această fată.
• Substantivele care denumesc obiecte de același fel sunt substantive comune și se scriu cu literă mică la început de cuvânt în interiorul enunțului.
• Substantivele sunt cele evidențiate cu scrierea îngroșată.
”Puse pe trupul său împărătesc haine de păstor, cămaşă de borangic, ţesută în lacrimile mamei sale, mândră pălărie cu flori, cu mărgele rupte de la gâturile fetelor de împăraţi, îşi puse-n brâul verde un fluier de doine şi plecă în lumea largă.”
Făt-Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu
