Cerul era acoperit in intregime de nori. Fulgi mari si pufosi ca penele pluteau lenes spre pamant, parca dorindu-si sa nu ajunga niciodata.
Totul era invelit intr-o patura groasa de zapada. Casele aveau caciuli de zapada, ramurile copacilor erau impodobite cu turturi, dealurile aratau ca niste mosnegi garboviti sub greutatea nametilor.
Satul parea o imagine desprinsa dintr-un basm, dintr-un vis. Era atat de liniste, incat parca puteai sa auzi cum cad fulgii, cum crapa gheata de pe stresinile caselor. In toata valea nu vedeai nicio miscare. Totul parea adormit.
Dar linistea dura doar cateva secunde. Usile caselor se dadura de pereti, facand loc copiilor. Inarmati cu sanii, acestia fugira fericiti spre dealuri.
Sper sa iti fie de ajutor. Nu este cea mai buna compunere a mea dar cred ca e ok.
