Versurile "Arde-mi-te-ai codre des/ vad bine ca s a ales/ din tine sa nu mai ies" exprimă, zic eu, vorbele unui om siguratic, care vrea sa se desprinda din codru, acesta fiind plictisit de el, "arde-mi-te-ai, codre". Totodată, deducem că e un om singur, făra prieteni, fara oameni aproape, incat a ajuns să stea numai in codru, ba chiar s-a şi urât cu el, "vad bine ca s-a ales/ din tine sa nu mai ies." Aceste versuri exprima oarecum tristețea, durerea, dezamagirea unui om pustiit de cei din jur.
