Enumeratia din strofa a doua "Impestritat cu crini si lamaita, cu albastrele si cu maci duiosi, vii, flori de liliac sau romanita " . Aceasta figura de stil are rolul de a accentua diversitatea florilor ce pot fi gasite in tesatura covorului romanesc si fidelitatea reprezentarii acestor flori , prin indemanarea tesatoarelor care duc traditia mai departe. Frumusetea si corectitudinea executarii florilor in covorul traditional este realizata prin bogatia culorilor ( alb, albastru, rosu ) . Florile tesute cu mult talent par reale si " te fac sa te apleci, sa le mirosi ".
