Revoluția industrială - bucuria trecutului secol,
Pentru plante și-animale, un iad - săracul somn dulcicol!
A promis viață, culoare multă, mare dezvoltare
Dar a adus moarte, mult gri și groaznica poluare...
Peste orașe de lasă norii: de fapt, e smog, de pare
A mințit! Ce demagog! N-a adus pic de culoare
în viețile noastre, pline de griji și întristare
Stăm și îndurăm. Avem de ales, oare?
Smogul - un amestec de monoxid de carbon
(Știu, un amestec! Ce surprinzător!)
Și compuși organici, și nu de-aici, compuși că toți ceilalți, umili,
Ci proveniți din combustia incompletă a combustibililor fosili
Cum ar fi cărbunii (Vai, ce amabili!)
Sau de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili.
Toate când le aud, mă enervează, mă tulbură,
Nu mai pot scăpa de repulsia asta care îmi murmură! -
În gânduri mă tot urmărește
Nimic nu se ferește,
Gândul, viața,
Faptele...
Își vor primi răsplata
Cei ce ne-au îngropat de vii! Secolul ăsta, nu cu lopata....
