Greierul
E vara soarele arde pe cer In mijlocul campului e mare zarva furnicile muncesc de zor si toti carabusii ,fluturii si celalalte ganganii isi aduna hrana.
Dar cine sta lenes. E greierul care sta pe un pai de grau si se uita la niste veverite din padurea apropiata care se urca si coboara din copac.
ziua se bronza pe spatele vreunui bou iar noaptea trezea oile si caprele cantand serenade la luna . toate animalele sa-u invoit sa nu-l ajute nicodata din cauza lenii lui. veni taomna greierul inca se vesele prin frunzele aramii .in timp ce animalele isi pregateau adapost.
Veni iarna si greierul isi vcauta adapost la furnici unde ineintele fu respins apoi in lana oilor dar si acestea aproape ca-l omorara .incerca in cuibul porumbelului in coama clului in vizuina cartitei(si mai poti adauga)dar mereu era respins iarna si-o petrecu deci in frunzele vestejite si ude din drum pe care le parasea din cauza vantului si zapezii.pana la urma se ascunse intr-o scobitura uitata fara mancare . veni asteptata primavara si greierele uita de greul trecut revenind la vechiurile obiceiuri.se spune ca de atunci face la fel in fiecare an.
