Era un sat de cimpie bintuit de seceta si de saracie ,santurile prin care altadata venia apa erau goale ,malul de pe fundul lor era uscat si crapat,iar nisipul si petele galbene de lut pietrificat luceau pustii in soare.Drumul era anevoios.Iar cind se facea seara in dreapta si in stinga nici o lumina.Dupa dogoarea zilei ,cimpul rasufla fierbinte,iazul era gol iar jgheburile pline pina la jumatate cu tărînă.Nici un fir de apa nicaeri.
