În ziua de 15 ianuarie ma plimbam pe una dintre aleile parcului si ma gindeam la Eminescu. Eminescu...
Ce-a fost Eminescu? Un luceafar, un lac albastru, un imparat, o stea, un dar ceresc, un parinte grijuliu al poezie melancolice, triste sau amoroase? Poate... Sau geniul poeziei de dor adanc, de dragoste profunda, sau... un Luceafar ce a stat intre stele, o amintire stearsa a lumii din prezent si o memorie profunda a generatiei trecute. Oh... De-as sti ce a fost Eminescu si de-as putea, as creea un univers si as reclădi lumea eminesciana. Dar nu pot! Eminescu a țintit sus si-a urmat gandul ,a incantat lumea cu ale lui miracole. Geniul s-a stins, dar poezia nu; traieste inca, si va trai mereu, va luci pe bolta senina a literaturii universale.
Sper ca te-am ajutat! :)
