Basarabia„ (numită şi „Basarabia Ţaristă” , ucraineană „Бесарабія„, rusă „Бессарабия„, bulgară „Бесарабия„, turcă „Besarabya„, germană „Bessarabien„) este numele cu care ruşii au denumit teritorul anexat din trupul Moldovei în 1812 la Imperiul Rus .Denumirea teritoriului anexat (Basarabia, Basarabia Ţaristă) a apărut prin extinderea numelui „Basarabiei istorice” de „Basarabia” (Bugeac) şi peste alte teritorii precum:1. ţinutul Hotin (raia turcească pe trupul Moldovei);
2. partea de est a Principatului Moldovei dintre rîurile Prut şi Nistru (sub suzeranitate turcească). Teritoriul Basarabiei astfel extins spre nord pînă la Hotin coincide parţial cu teritoriul Republicii Moldova, în timp ce partea de sud (Bugeac) şi cea de nord (cea mai mare parte a fostului judeţ Hotin) intră astăzi în componenţa Ucrainei.Anexarea Basarabiei a avut loc în urma celui de al treilea război ruso-turc (1806-1812) in urma Păcii de la Bucureşti, în anul 1812.Trebuie menţionat că pînă în 1812, numele de „Basarabia” desemna o mică parte din pămînturile Moldovei amplasate în partea de sud a interfluviului Prut-Nistru numită aşa de voievozii moldavi timpurii , dupa ce acestea au fost preluate de la voievozii Ţării Româneşti, care la începuturi erau conduşi de dinastia Basarabilor.Ulterior, în articol, vom folosi numele „Basarabia istorică” pentu „Basarabia” de pînă în 1812 pentru a evita ambiguităţi. „Basarabia istorică” de asemenea a fost numită în timpul ocupaţiei turceşti a Principatului Moldovei şi „Bugeac„.Harta Munteniei (Valahiei) sub Mircea cel Bătrîn. Teritoriile de la nord de Chilia reprezintă teritoriile Basarabiei istorice din componenţa MoldoveiNotă: Într-o vreme, mai ales pînă la moartea lui Mircea cel Mare, tot ţărmul Dunării, de la Severin pînă la Chilia, aparţinea Munteniei (Ţării Româneşti, Valahiei), a cărui ţară după porecla dinastiei princiare, se numea „Basarabia”. Dinastia Basarabilor, în luptele lor împotriva Tătarilor între 1328 şi 1342, au luat în stăpînire stepa cuprinsă între Carpaţii Vrancei – Dunăre – Marea Neagră şi o linie mergînd de la confluenţa Trotuşului cu Siretul la capul Codăeşti (la sud de Cetatea Alba , nu departe de gura Nistrului).După ce însă moldovenii se lăţiră cu încetul, bucată cu bucată, şi în fine sub Stefan cel Mare , tăiară tocmai la Milcov hotarul Ţării Româneşti,astfel ca numai teritoriul dintre gura Nistrului şi Dunăre conservă el singur, ca amintire, nemele de Basarabia (Basarabia istorică).Ulterior turcii au cucerit malurile Dunării şi Mării Negre cu cetăţile-porturi Chilia şi Cetatea Alba, iar în 1538 cuceresc Tighina şi restul teritoriului pe care il vor numi de acum încolo Bugeac, dar de restul Europei şi de români Basarabia. Aceasta a fost Basarabia istorică pînă în 1812.În 1713,Turcii iau în stăpînire şi Cetatea Hotinului cu ţinutul dimprejur.Vezi şi … Istoria principatului Moldova, Originea numelui BasarabiaHarta Moldovei de-a lungul istoriei în nuanţe de galben şi România actuală în albastruTeritorii din Moldova de-a lungul istoriei. Budjak: aproximativ Basarabia istorică. Bessarabia: Basarabia Ţaristă. Actuala Republică Moldova e reprezentată cu verde.După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus va urma o intensă politică de rusificare şi de colonizare rusă şi ucrainiană. Moldovenii din Bararabia Ţaristă (Basarabia) sunt optiţi în a învăţa limba lor maternă, opriţi a se ruga lui Dumnezeu româneşte: şcoala şi biserica din Basarabia Ţaristă (1812-1917) au devenit pîrghia cu ajutorul căreia guvernul rus nădăjduieşte să rusifice populaţia românească.Nici o carte, nici un ziar românesc n-are voie să treacă Prutul, în nici o şcoală nu este permis de a se învăţa româneşte, în nici o bibliotecă nu se tolerează de a se ţine o carte românească; la sudul Basarabiei, chiar în 1895, poliţia rusească a sechestrat de la mocanii transilvăneni „Visul Maichii Domnului„, pe „Arghir Crăişoru” etc, oprindu-i de a citi chiar şi aceste cărticele.Cu ajutorul şcolii,Imperiul Rus a reuşit să rusifice aproape desăvîrşit pătura cultă din Basarabia; cu ajutorul bisericii, ea nădăjduia să rusifice şi populaţia rurală.Au trecut peste un secol de dominaţie ţaristă şi apoi aproape 50 ani de dominaţie sovietică dar şi pînă azi ţăranul român de dincolo de Prut nu vorbeşte altă limbă decît cea românească, nu se roagă lui Dumnezeu decît în limba părinţilor şi bunicilor săi.GeografieSuprafaţa Basarabiei Ţariste constituia 44.422 km², dintre care 33.843 km² aparţin astăzi Republicii Moldova, iar 10 579 km² aparţin Ucrainei. Distanţa de la punctul cel mai nordic la cel mai sudic este de 350 km, iar de la cel mai apusean la cel mai răsăitean este de 150 km.Punctele extreme ale Basarabiei Ţariste au fost:
Nord: Măzăricea, pe Nistru
Sud: Ostrovul Limba, la ieşirea în mare a braţului Chilia
Vest: Pîrîul Răchiţa Mare, care o desparte de Bucovina
Est: Cordonul litoral de la Bugaz, la gura Nistrului.
Pentru comaparaţie prezentăm şi punctele extreme ale Republicii Moldova de azi:
