Uite niste idei, le mai poti elabora dupa.
Parintele Trandafir, unul dintre cei doi copii ai dascalului Pintilie, era un tanar preot proaspat mutat din Butucani, sat mare si prosper, in Saraceni; unde niciun popa nu a mai supravietuit mai mult de 3 zile din cauza lenei credinciosilor si a saraciei permanente. Era de fel un om harnic, ingenios insa prea sincer, prea aspru si artagos.
Dupa prima slujba, in care marile sale calitati de orator ii sunt aparent admirate, treptat, nimeni nu mai frecventeaza biserica. Motivat sa puna satul pe roate, pentru un an isi urmareste enoriasii prin sat spre a le da sfaturi. Vazand ca nu merge, trece la batjocura si mai tarziu la ocara. Niciun satean nu il mai toleareaza si astfel este poreclit ,,Popa Tanda".
Pe cale sa nasca al patrulea copil, preoteasa era bolnava. Preotul observa starea familiei lui, dezorganizarea gospodariei si dupa un moment de deznadejde hotaraste sa se apuce a-si face ordine in propria ograda, nemaiocupandu-se de soarta celorlalti. Isi pune casa la punct, are grija de familie, pune straturi, vinde lese si isi impresioneaza enoriasii, care, in final, se pun si ei pe munca.
Dupa multa vreme, parintele Trandafir ajunge batran insa inca verde si vesel, bucurandu-se de nepoti in linistea caminului familial.
