Intr-o zi insorita de vara,eu impreuna cu Andreea,David si Matei,am avut ideea de a face o cursa cu bicicleta.
David era mandru,deoarece el avea o bicileta nou-nouta din Austria. Noi ne am gandit sa mergem in parc,deoarace acolo era asfalt si aveam unde sa desfasuram cursa. Toti ne-am imbracat cat mai lejer si am pornit spre parc. Cand am ajuns acolo,doritul soare si-a facut aparitia pe strada noastra. Stolul de pasarele,zburau in dans pe cer,facandu-l sa rada! Natura ne-a poftit cu bratele deschise sa o exploram. Firele de iarba,cresteau din ce in ce mai repede,ca un boboc de trandafir. Era minunat! Noi eram foarte incantati de ce ne oferea natura si de privelistile care se zareau din departare. Noi am hotarat ca Andreea si David sa fie primii care concureaza. Ei si-au dat toata silinta insusi ca sa castige,era si normal. Dar din pacate,doar unul era castigator. La start,prima a ajuns Andreea foarte obosita si gafaind,neputand sa spuma niciun cuvant. Dupa 3 minute,ajunsese si David,la fel de obosit. El a felicitat-o pe Andreea si ii spuse ca nu este dezamagit deloc de el. Dupa care,am concurat eu cu Matei. La start am pornit in pas repejor,fiecare straduindu-se pentru el. La start prima am ajuns eu. David si Andreea ne-au felicitat. In spre seara,apusul cenusiu,inchise cu cheia cerul si isi facu el aparitia.
Am fost tare mandri de noi si ne am propus sa mai facem curse,deoarece aceasta zi a fost foarte distractiva!
