+Alexandru cel Mare. Domn al Moldovei (1400 - 1432).Fiul lui Roman I si al Anastasiei, dintr-o familie princiara lituaniana,Alexandru cel Bun vine pe tron dupa o scurta domnie a fratelui sau vitreg Iuga. Domnia sa asigura Moldovei trei decenii de stabilitate, pace, prosperitate si inflorire culturala. Structurile institutionale ale tanarului principat sunt consolidate,comertul este stimulat prin privilegii acordate negustorilor straini, relatiile cu Patriarhia ortodoxa din Constantinopol se normalizeaza odata cu recunoasterea canonica , in 1401, a lui Iosif ca mitropolit al Moldovei. Din ordinul domnului este redactata in 1415 de catre Grigore monahul prima opera originala a literaturii romane,scrisa in slavona,iar calugarul Gavriil Uric realizeaza primele capodopere ale miniaturii moldovene (Tetraevanghelul din 1429) etc. Situata intre doua mari puteri, Polonia si Ungaria, Moldova reuseste sa-si mentina libertatea de miscare recunoscand vasalitatea polona si sprijinind cu trupe vecinul din nord in lupta impotriva cavalerilor teutoni in batalia de la Grunwald (1410) si la asediul cetatii Marienburg (1422). In 1420 Alexandru cel Bun respinge la cetatea Chilia primul atac al turcilor otomani impotriva Moldovei . In primul secol scurs dupa intemeierea principatului Moldovei,Alexandru cel Bun inregistreaza cea mai lunga domnie si ramane cea mai conturata personalitate istorica. Este primul domn care primeste de la posteritate ( Grigore Ureche, Miron Costin) apelativul < cel Bun >, recunoastere implicita a implinirilor unei lungi si rodnice domnii .
Sursa : READER`S DIGEST , ENCICLOPEDIE ILUSTRATA DE ISTORIE UNIVERSALA
