Metafora „zilelor mele... aş vrea să le-nvăţ simfonia" înfățișează trecerea timpului dar sub o formă simbolistică romantică. Autorul dorește sa poată măsura timpul și chiar sa-i stabilească ritmul, astfel știind ce-i poate oferi viitorul. Metafora este bine mobilizată de atmosfera din jur si anotimpul expus în text. Prin substantivul "simfonia", acesta a făcut apel la o latura sensibilă, plină de muzicalitate și resentiment, ce totodată conferă o structură pură și liniștită a figurii de stil cât și a operei de față.
