Cu greu as putea descrie in cuvinte sunetul duios al unei viori ce canta in cadrul unei seri de muzica clasica. Seara nu a avut o tematica anume, dar imprejurimile erau inchise la culoare, cu tente de maro, asa ca ma simteam foarte indurerat. Desi, intristat, ascultam cu placere sunetul viorii ce se auzea in toata sala, simteam ca acesta imi da o stare de a fi plangaret. Atmosfera apasatoare nu ma incanta atat de mult, iar, pe langa asta, ascultand atent puteai auzi scancitul in fundalul sonor. Cuvantul "tanguios" ar fi cel care ar descrie cel mai bine seara, deoarece m-am simtit plin de regrete, trist si singur
