Zori ...
Februarie în zori curaţi. Proaspeţi zori ce inundă pădurea şi deschide nădejde unei zile noi.
Cerul e îmbrăcat în splendoare. Lumina creşte în minunăţia dimineţii şi răcoarea-i deschisă tuturor.
Paşii coboară şi clădesc drum de zori. Paşii urcă, îmbrăcând ziua.
Privirea îmbrăţişează acest dar al dimineţii de februarie
şi ea, privirea tremurândă, se lasă cuprinsă de lumina nuanţată în culori de alb-albăstrui,
preacurate tonuri cereşti.
A privi e adăpare, a găsi cuvântul ei e bucurie, a-i trăi miracolul e sănătate fiecăruia şi, din adăpare,
bucurie, sănătate paşii pornesc în mireasmă de primăvară, de zori de făurar, căutându-şi
calea.
Februarie în zori curaţi invită: privind, tâcând, ]mbrăţişând, iar cerul
scrie pe nori tuturor: Bună dimineaţa în pas curat de viaţă!
