O copilarie fermecata
A fost o data un baietel pe nume Alexandru . Avea parul blond ca soarele , niste ochi albastri ca cerul si niste obraji ca doua mere rosii . Era fiul unui rege intelept care stia sa isi conduca regatul cu multa bunatate si rabdare , sperand ca si fiul lui cand va ajunge mare sa isi conduca regatul cu aceeasi placere . Regele l-a invatat pe fiul despre bunatate , rabdare , despre faptul ca trebuie sa invete bine si la scoala , dar trebuie si sa fie un rege iubit si respectat . Copilul de cand era mic dadea la saraci o punguta cu bani , era bun la suflet si foarte destept . Toti oamenii din regat spuneau ca copliul are "o copilarie fermecata" . Avea multi prieteni printre care : Eva , Alin si Ana care îi erau cei mai buni prieteni . Cu timpul , regele imbatranise si la fel si regina . Vazand asta , chiar daca aveau multi servitori , baiatul îi ajuta mereu pe servitori cu mancarea regelui si a reginei , subliniand ca si servitorii au nevoie de ajutor , deoarece e greu sa intretii un castel atat de mare , fiind mereu curat si oamenii care locuiesc in el mereu fericiti . Oamenii il iubeau mult pe copil . Cu timpul copilul crescuse iar parintii lui murisera . Noul rege nu uita niciodata de vorbele parintilor lui si de faptul ca trebuie sa ajute oamenii , trebuie sa fie iubit , dar si respectat .
