Abia așteptam sărbătorile de iarnă pentru că îmi făcusem multe planuri . Cel mai mult îmi place să merg cu colindul. Am vorbit cu prietenii mei și ne-am hotărât să mergem cu colindul pe la toate casele ca sa strângem cât mai mulți bani. Mă gândeam sa -I cumpăr mamei un cadou frumos de Crăciun cu acei bani . Nu am crezut că o să fie așa de greu sa mergem să colindam pe la 50 de case, cam câte se aflau în apropierea casei noastre. La început totul a fost foarte bine până în momentul în care, de la atâta cântat incepuseram să rămânem fără voce, unul câte unul. În ciuda acestui fapt eram hotărâți să mergem mai departe. După ce am terminat de colindat, fiecare a mers la casa lui urmând să ne întâlnim a doua zi ca sa mergem la derdeluș. A doua zi când m-am trezit, când să dau să -I spun mamei Crăciun fericit, nu mai aveam pic de voce. Mama îngrijorată nu știa ce sa-mi mai facă. După trei zile mi-am revenit și când m-am întâlnit cu prietenii mei am constatat că și ei patiseră la fel. De atunci ne-am hotărât ca să nu mai mergem la atâtea case cu colindul pentru că rămânem fără glas.
