Pe vremea cand inca nu deslusisem taina literelor, am primit, cred ca tot de la Mosu', doua carti fabuloase: Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai si Doctorul Aumadoare. Erau mari si lucioase. Prima avea o coperta albastra, iar cartea doctorului era portocalie. Mama imi citea in fiecare seara, inainte de culcare, si radeam amandoua in hohote... i-am spus, atunci, ca n-o sa ma satur niciodata de ele!
Cativa ani mai tarziu, stiam deja sa citesc si eram indragostita de Medelenii lui Ionel Teodoreanu. Si de Danut. Obisnuiam sa mananc dulceata, pentru ca asa mancau personajele mele iubite. Si-am plans, cand a murit Mos Gheorghe... Pentru Olguta, aveam sa plang peste cativa ani, cand am recitit cartea, cu ochii si sufletului adultului... Pastrez si acum romanul, pe care l-am citit in copilarie...
Cand aveam vreo 10 ani si mult spirit de aventura, am descoperit Ciresarii.
