Chipuri de copii …
Zi de vineri cu soare mare şi blajin. Azi, se va finaliza macheta:. ,, MIroase a primăvară” … şi azi se va trimite la concursul: ,, Primăvară şi tradiţii”
Douăzeci şi şapte de chipuri. A, pardon,
douăzeci şi opt de inimi respiră. Mâinile tuturora se învrednicesc să dea viaţă
primăverii pe un metru pătrat. Unii trasează, ceilalţi decupează,
alţii asamblează brazi, pomi, puişori, mieluţi, nori, flori, gâze …
Apar şi bâncuţe, un autobuz, un jeep, bânci şi
măsuţe: băieţii sunt vrednici şi hazlii. Mâini îndemânatice aşază gazonul
proaspăt din fire de lână ca verdele crud ce bate la poarta pământului. Şi aşa şi fetele sunt minunate!
Chipuri vesele, suflete senine, mâini mici şi iuţi crează viaţa pe un metru pătrat
Într-o parte pomi firav înfloriţi, în
alta brazi bătrâni ce invită la odihnă pe bâncuţele din faţa lor. Şi dintr-un
loc se-nalţă soarele, iar din partea-i oglindă luna … şi aştri mângâie
vrednicia chipurilor curate. O şosea şerpuieşte şi un motor toarce ...
Miroase a primăvară … e iz de suflet nevinovat
care a dat culoare la încă un metru de viaţă. Acolo la poarta pământului cele
douăzeci şi opt de suflete sunt fericite!
Cu atenţie păşesc spre cancelarie. Toţi
intră. Dumneaei, cancelaria, se umple de viaţă. Chipurile de copii inundă chipurile celor mari. Primăvara a venit odată cu ei şi Daniel, cel cu mâini mici şi vrednice se descoperă
într-o oglindă. Şi-ncepe să râdă ... e molipsitor ... toţi cei intraţi se amuză ... toţi cei găsiţi nu-nţeleg ... sunt prea mari şi prea obişnuiţi cu măşti spre oglindă ...
Şi-un suflet din cele douăzeci
şi opt le promite că le va aşeza o oglindă mai mare şi-n a lor clasă … Abia acum se dau plecaţi şi pornesc în chipuri de copii senini şi încrezători. Ei ştiu că mâine promisiunea
faptă va fi.
Acum, ziua de vineri e pe sfârşite şi plouă cald printre genele soarelui primăvăratic ce duce spre case chipuri de copii.
