Pe poteca cea ingusta
Ca o poarta, ca un rai
Intri intr-o lume noua
Ce te lasa fara grai.
Si privesti arbori inalti,
Auzindu-i cum trosnesc,
Aplecandu-se de vant,
Sa nu cada la pamant.
Pe mocheta aramie
De frunze si argintie
A frunzelor culoare,
Iti inspira bucurare.
De mergi si tu la padure,
Dupa fragi ori dupa mure,
Nu uita sa le asculti
Ale pasarilor canti.
Sper ca iti place.
Nu am avut inspirtie, asta e tot ce pot face !
