ORTOGRAFIE
1. Conform normei stabilite de Academia Română în 1993, se scrie cu [î] la începutul cuvintelor (început, întreg), la sfârşitul cuvintelor (a hotărî, a coborî) şi în cuvintele derivate cu prefixe (neînţeles, a preîntâmpina). În toate celelalte situaţii se foloseşte [â] (rând, stânga, hotărâtor, ducând).
2. Articolul enclitic sau desinenţa de plural se adaugă – la abrevieri sau la cuvintele greu flexionabile – cu cratimă:
pH-ul
TVA-ul
CSAT-ul
doi-ul
sine-le
Junctura se face cu cratimă în cazul împrumuturilor şi al numelor de locuri a căror finală prezintă deosebiri între scriere şi pronunţare:
Bruxelles-ul
show-uri
head office-ul
Se recomandă însă ataşarea fără cratimă a articolului sau desinenţei la cuvinte adaptate sau neadaptate, terminate în litere din alfabetul limbii române pronunţate ca în limba română:
trenduri
clickul
stafful
brokerul
dealeri
boardul
3. Se scriu cu literă mică:
è funcţiile şi calităţile, oricât de importante, precum şi numele domeniilor la care se referă funcţiile:
prim-ministru
secretar general
ministru de externe
lector universitar
è punctele cardinale, în afară de cazurile când denumesc o regiune:
Vântul bate dinspre est.
(dar: cucerirea Vestului)
è unele abrevieri:
a.c. (anul curent)
art. (articol)
m (metru)
cca (circa)
è Se foloseşte literă mică după două puncte, în afară de cazul când semnul precedă vorbirea directă sau un citat:
Se cere o soluţionare mai rapidă şi eficientă a marilor provocări ale secolului: marile decalaje în dezvoltare, securitatea regională şi globală, problemele de mediu.
4. Se foloseşte majusculă:
è la începutul unui citat precedat de două puncte şi încadrat de ghilimele:
McGrew afirmă: „Fenomenul cultural este un amalgam ce cuprinde experienţele de viaţă şi creaţie ale persoanelor, ideile, imaginile, mesajele specializate şi profesionalizate ale artelor, ştiinţelor, produsele culturale ale industriei, elementele culturale informale cotidiene.”
è la scrierea evenimentelor istorice majore, inclusiv războaielor de anvergură sau a celor care au un nume unic, a marilor epoci istorice, chiar dacă nu reprezintă evenimente, a manifestărilor ştiinţifice/culturale/artistice/politice:
Unirea Principatelor
Primul Război Mondial
Războiul de Independenţă
Evul Mediu
Renaşterea
Comuna din Paris
Simpozionul Internaţional de Criminalistică
è toate cuvintele din structura numelor de instituţii/organizaţii/ţări se scriu cu majusculă, cu excepţia cuvintelor de legătură:
Facultatea de Economie şi Arte
Administraţia Prezidenţială
Ministerul Economiei şi Comerţului
Camera Deputaţilor
Camera de Comerţ
è numele proprii de instituţii, inclusiv când sunt folosite eliptic:
secretar de stat la Externe
Lucrează în Institut de cinci ani
student la Litere
admiterea la Politehnică
5. Se scrie cu majusculă numai primul cuvânt din structurile:
è denumiri ale organismelor de conducere şi ale compartimentelor din instituţii:
Catedra de limbi străine
Consiliul ştiinţific
Departamentul de protecţia muncii
Serviciul de contabilitate
è titluri de publicaţii periodice, opere, emisiuni radio-TV, documente, medalii, premii:
Evenimentul zilei
Originea speciilor
Declaraţia universală a drepturilor omului
Premiul Nobel pentru economie
6. Se preferǎ scrierea abrevierilor alcǎtuite din iniţiale majuscule fǎrǎ puncte:
SUA (dar şi: S.U.A.)
NATO (dar şi N.A.T.O.)
CEC (dar şi: C.E.C.)
dar se scriu numai fără punct abrevieri de tipul:
GMT (Greenwich Mean Time)
ADN (acid dezoxiribonucleic)
HIV (Human Immunodeficiency Virus)
SIDA (sindromul imunodeficienţei dobândite)
TVA (taxa pe valoarea adăugată)
CV (curriculum vitae)
PR (Public Relations)
precum şi abrevieri ale unităţilor de măsură, mărimilor fizice, punctelor cardinale, elementelor chimice:
kg (kilogram)
f (forţă)
N (nord)
O (oxigen)
7. Nu se scriu cu punct între litere abrevierile care conţin fragmente de cuvânt:
TAROM
COMPETROL
ROMEXPO
