Intr-o zi de primăvară Maria a văzut ceva mișcător în depărtare. Era alb, pufos, că un ghem. Când s-a uitat mai bine, a văzut că era un pui de pisicuță care umbla hai-hui singurel.
Puișorul abia umbla, probabil și-au pierdut familia. Maria se întrebe ce sa facă cu el deoarece nu era sigură că părinții ei ar lasa-l să il ia acasa, prea târziu însă pentru asta, pisicuță cea mica îi era deja la picioare. Cum putea sa reziste la o asemenea drăgălășenie? Era cea mai nevinovata ființă de pe Pamant, așa că a luat-o cu ea și a plecat către casa gândind i-ar ce o să facă. Când părinții Mariei au venit acasă, aceasta i-a rugat foarte mult sa păstreze pisica, iar aceștia i-au spus:
-Bine, dar sa nu facă vreo prostie!
-Voi avea eu grijă de ea, va fi bine!
Pisicuță era foarte cuminte, dar intr-o zi i-a uimit pe toti din casă. Când membrii familiei au venit obosiți din oraș și și-au pus să mănânce începând o discuție:
-Oare cat timp are pisicuță aceasta? a întrebat mama.
-Cred că vreo 2 luni. a spus tata
-Nici vorba. a spus Maria și a început o adevărata cearta de la acest subiect. Biata pisicuță nu mai putea și spre surprinderea tuturor a spus:
-Incetati! Este penibil, am 3 luni. Fericiți?
Dar toți au rămas cu gura căscată și nimeni nu a mai spus nimic.
Încetul cu încetul, familia s-a obișnuit cu o pisica vorbitoare și s-au bucurat de ea.
Sper sa te ajute, succes in continuare!
