Si fara pic de rusine, cu frunzele asternute pe carare,
Toamna cea mandra si sfioasa umbla goala prin natura.
Cu zambetele de geata, copacii cei parca vesnici
Se lasa acum induiosati de vreme si de cateva raze calde.
Cununa asternuta, zapada deabea venita, si vantul mai rautacios ca alta data, acum se vad mai bine.
Cu gandul departe, la libertate, pasarile pleaca speriate din prea iubita noastra tara.
Sper ca e bine!
