Trecerea de la persoana I la persoana a II-a poate fi element de dialog interior, atunci cand vorbitorul se adreseaza lui insusi: Ei, acum sa te vad pe unde scoti camasa Sub imperiul unei nemultumiri, a unei suparari, vorbitorul poate substitui persoana I prin persoana a III-a, ca si cum ar dori sa-si obiectiveze atitudinea si sa se refere la sine ca la o persoana generica: Omul [eu] nu mai pridideste cu treaba si lui ii arde de cantat!
