Este greu a defini adevǎratele simţǎminte ale lui MihaiEminescu faţǎde Junimea. În fond, Junimea n-a fost decât oreuniune întâmplǎtoare de oameni – ce e drept – cu multeaspiraţii comune, dar despǎrţiţi printr-o infinitate de atitudinipersonale, aşa încât a subordona cu totul pe Eminescugrupului sau a-l dezbina de el, cum fac unii, este o acţiunef ǎrǎrost şi pǎtimaşǎ.
