Andreea privi amuzată la cățelușa mirată din spatele grădinii cu hortensii violete.
Verbul „a se mira” la participiu („mirat, mirată, mirați, mirate”) are valoare adjectivală, determină substantivul „cățelușa” și arată o însușire a acestuia. În aceste situații, participiul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat (gen feminin, număr singular, caz acuzativ).
