Soare şi ... aducere-aminte
Zi de primăvară frumoasă. Zi cu soare mângâitor. Zi ... din tumultul alinului, o rază coboară aducând un chip şi-o poveste. Moşul meu drag ...
Mereu mă desfăta cu fapta şi cu vorba-i ... şi soarele ...
Cu atâta dragoste povestea despre zile şi nopţi, nopţi şi zile trecute ... povestea precum ieri ar fi fost ... şi respir adânc, simţind trecutul azi, aidoma lui ieri.
Văd cuvântul şi aud ... eram în armată, eram brav, eram un oarecare din mulţimea uniformelor şi ... draga moşului, sângele are aceeaşi culoare şi peste haina verde, şi peste cea gri, cu galoane sau fără ... am luptat precum am crescut: cu inima deschisă, cu zvâcnetul dragoste pentru că, draga moşulu dragă, mereu auzeam vorbele bunicului meu: ,, Niculae, ţara noastră-i mică, dar pâinea-i mare ..."
Şi moşul, cu a lui voce de-o căldură tainică, lăsa mâna pe-al meu căpşor, şi privirea deschisă cuprindea zările, deşi încetase a măi zări lumina fizică de vreo nouă anişori.
Moşul meu mi-a lăsat ideea datoriei împlinite despre război şi coborârea sa spre casă în pas de voinic şi de altă datorie ce-l aştepta ... casă plină cu soaţă vrednică şi suflete calde de Niculae şi Maria.
Respir profund ... soarele blagosloveşte zările şi eu le cuprind şi simt; simt mâna ce mă mângâie şi vâd lumina prin ochii de ieri ai moşului meu drag şi fără de-a-semănare, şi aud cuvintele lăsate drept moştenire: ,, Ţara noastră-i mică, dar pâinea-i mare, draga moşului!"
