Părere foarte bună, adesea exagerată și nejustificată, despre sine însuși, despre valoarea și importanța sa socială; îngâmfare, vanitate, suficiență, trufie.(dex)
Orgoliul...este o parte din noi,o parte din caracterul nostru,un defect.
Fiecare om are orgoliul,unul renunta mai usor la el,in situatii dificile,alții mai greu.
Orgoliul iese atunci cand cineva ne jigneste,sau cand ne certam cu cineva si nu ii putem da dreptate,chiar daca poate are.
Normal ca putem rani cu el,deoarece suntem nervos cand acela apare,iar daca acea persona pe care o ranim ne-a facut ceva il putem rani,deoarece este o parte fragila din noi, suntem mai vulnerabil cand vine vorba de orgoliu si nu ne place sa fie atacat asa ca atacam noi cu el in situatii in cauza. Putem să rani si neintentionat,ca dupa o ceartă in care credem ca orgoliul nostru a fost atacat si mergem acasa,fiind nervos sa ii atacăm pe cei dragi noua.
Credem despre noi ca suntem importanți, ca nimeni nu mai e ca noi,ca noi avem dreptate si ca noi stim tot,atunci intervine orgoliul si deseori exagerăm cu privire la acesta parere. Atunci suntem inganfati si nu ne mai pasa de nimeni,răbufnim.
Da, este o arma,o arba mortală pot sa zic.
SPER CĂ TE-AM AJUTAT!! NU STIU DACA ESTE CE VROIAI TU,DAR ASTA ESTE PAREREA MEA!!!
