Dacă aș avea 1milion de dolari i as dona caselor de copii si a zilelor de bătrâni,pentru a lua cele necesare traiului acestor oropsiti de soarta.Dupa părerea mea sânt persoanele cele mai defavorizate si care o duc cel mai greu.Noi dacă ne dorim ceva părinții fac tot posibilul si ne cumpără,dar acestor copii ai nimănui,cine le cumpără,poate nici nu stiu ce e aia o ciocolata.In azilele de bătrâni sânt bătrâni uitați de copii,batrani ai nimănui de care nimeni nu se mai interesează.Acestia sânt oamenii care au nevoie cel mai mult de acesti bani.
