Ajutorul
Intr-un zi frumoasa de vara stăteam la bunici împreună cu prietena mea cea mai buna,Corina.
Ea mi-a spus sa mergem până în pădure.
eu le-am cerut voie bunicilor.
ei m-au lăsat,dar au spus sa am mare grija că s-ar putea să mă întâlnesc cu un animal care este foarte flamand.
Eu nu știam ce să fac
sa merg cu Corina sau sa ascult sfatul bunicilor.
Corina m-a încurajat și mi-a spus că nu se va întâmpla nimic!
am ajuns în pădure.
mii și mii de copaci,gaze, plante dar nici urmă de vreun animal sălbatic.
am ajuns pe la mijlocul pădurii.
deja eram înspăimântată.
Corina mă văzuseră dar nu spunea nimic.
deodată un tufiș se mișcă.
atunci mie mi-a venit sa tip dar Corina a spus sa tac din gură că nu se va întâmpla nimic.
a ieșit ceva din tufiș.
era un drăguț cățeluș,care deciseram să il luam la bunici.
ne-am intors sa plecam acasă.
în timp ce mergeam eu m-am împiedicat de o creanga .
mă durea foarte tare piciorul.
Corina a decis sa ne așezăm sub un copac și să vedem ce se întâmplă.
piciorul meu era puțin luxat.
atunci Corina si-a luat eșarfa de la gat și mi-a legat-o de picior pentru a de calma puțin durerea.
am stat cam 10 minute la umbra copacului,apoi am plecat in drum spre casa.
când am ajuns bunicii erau tare îngrijorați de piciorul meu.
dar eu le-am spus că sunt bine.
Și o veste buna mai era că m-au lăsat să il păstrez pe cățelușul care l-am găsit în pădure,acum are și un nume, pufulete.
este un nume amuzant.
după o săptămână de la aceasta tragedie am ajuns și acasă pufulete a cunoacut-o pe Marta,pisica care deja o aveam și chiar se împrieteniseră bine.
Corina și ea si-a adoptat un cățel .
A fost o vacanta foarte frumoasa.
Sper că te-am ajutat
