Doina este o specie literara a genului liric în care sunt transmise sentimente de jale, dor, nostalgie, tristețe ale eului liric care experimentează starea unei anume suferințe.
Acest text dezvolta un tip subiectiv de lirism iar "scenariul" se bazează pe corespondenta dintre trăirile eului liric și natura care împrumută ceva din suferinta si patosul existențial al acestuia.
Muzicalitatea versurilor transpare din versurile scurte, specifice liricii populare și din tonalitatea emfatica a rostirii versurilor.