O dimineață obișnuită. Sau cel puțin așa credeam, până când am auzit o scurtă bătaie în ușă. Nepăsător mă duc să-i deschid musafirului nostru, însă, spre surprinderea mea, acesta nu era tocmai un musafir obișnuit. Era o fată înaltă, slabă și frumoasă. Avea părul blond și ochii albaștri, o rochie albastră de prințesă și niște pantofi din cristal minunați. Mi-am dat seama că este Cenușăreasa, dar pe moment nu am știut cum să reacționez. După ce mi-am revenit puțin am sărit în brațele ei și am primit-o călduros în casă.
