În fabula "Lupul și câinele" de Fontaine, autorul ilustrează problema libertății individuale prin intermediul unor personaje din lumea animalelor. Lupul întruchipează personalitatea care suferă din dorința lui de a fi liber, iar câinele reprezintă tipologia umană a slugarnicului ce își sacrifică drepturile în favoarea unor comodități.
În opinia mea, oricare dintre mentalitățile afișate în fabulă are urmări favorabile și nefavorabile, însă mentalitatea lupului este cea care demonstrează un caracter demn și curajos.
În primul rând, lupul este independent. Câinele are nevoie de stăpâni pentru a se descurca în viață, are nevoie să îi măgulească și să le protejeze interesele meschine în locul intereselor proprii. Lupul, chiar dacă trece prin greutăți, este stăpân pe propria viață și pe propriile decizii, se comportă matur și își asumă riscurile necesare unei asemenea vieți.
În al doilea rând, "splendidul viitor" promis de câine se referă la oase de pui și porumbel, îngrădirea libertății de mișcare și încălcarea normelor morale, izgonindu-i "Pe cei loviți de soartă". Prin aceste versuri, Fontaine ilustrează o caracteristică importantă a slugarnicului. Acesta preferă să rămână într-o situație deplorabilă pe care să o privească cu indulgent optimism decât să aibă curajul să vadă nedreptatea care îi este adresată.
În concluzie, mă aflu de partea lupului, acesta fiind singurul care susține egalitatea și nu acceptă să privească pe altcineva ca stăpân sau superior al său.
