Vară,
de Otilia Cazimir
E cald. Grădina-n jurul meu
Surâde, leneşă, la soare.
Frunzişul prăfuit şi greu
Îşi culcă umbra călătoare.
În sălcii, vrăbiile tac.
Doar cucul cel bătrîn aruncă,
Neîndemânatic şi buimac,
Chemarea-i scurtă peste luncă.
Pe-al ierburilor câmp plăpînd
Râzând, cu capul dat pe spate,
Un mac îşi scutură, pe rînd,
Petalele însângerate.
Şi din trifoiul parfumat,
Cu flori uşoare şi rotunde,
Acelaşi murmur necurmat
De greieri adormiţi răspunde...
----- ----- ------- ------ ------ -------
Versurile exprimă un moment al unei zile de vară, atunci când căldura învăluie,
toropitoare, grădinile, iar greierii dorm printre frunzele care "își culcă umbra
călătoare"
