Pe acele vreumuri exista o carte care umbla prin marele case imparatesti. Cind citesti o carte mult dorita nu poti sa te concentrezi, iti fuge mintea in toate partile si nu retii nimic. Coincidenta facea ca intamplarile pe care le citea semanau cu cele din lumea reala. Povestitorul statea in coltul odaii , citea si isi imagina ca era impreuna cu Dabija-Voda care nu bea decit din oala care era confectionata din lut, cu Alexandru Ilias care nu era roman dar era bun. Dupa atitia ani inca mai stia titlurile cartilor pe care le avea in biblioteca. Autorul a trait intr-o casuta modesta dar era stapin pe intregul univers.