Acum 2 ani am primit un tablou de la matusa mea pentru ca mai adaugasem inca un an la calendarul vietii. Bucuria cu care il primisem nu fusese atat de profunda deoarece nu eram o iubitoare/iubtor in ale artei, insa astazi l-am observat intr-un colt de perete si m-a impresionat.
Rama acestuia era dintr-un lemn de cires, stralucitoare ca si cum 2 ani nici n-ar fi trecut de cand e pe perete. Culorile vii imi ranesc retina, insa nu imi pot deslipi ochii de pe aceasta pictura magnifica. Centrul de atentie era indreptat catre soarele care desi apus inca isi mai lasa razele soarelui sa lumineze cerul. Un munte falnic isi arata impunerea prin inaltime si culorile bine conturate, dar cel mai tare imi placeau pasarile care obosite se indreptau dintr-un colt de tablou spre celalalt, poate se duceau acasa. Pajistea verde surprindea cate un animalut fugind cu frica de lasarea intunericului.
Toate detaliile din acest tablou erau magnifice, in timp ce observam cu atentie amestecul de nuante regretam ca nu l-am observat dinainte si ca am fost atat de indiferent/a cu darul matusii mele.
sper ca te-am ajutat, nu stiu exact daca sunt 15-20 de randuri
