Epopeea lui Ghilgames este de fapt povestea vietii unui rege al cetatii Uruk. Cea mai complete versiune a lucrarii este scrisa pe o serie de tablite de lut gasite in biblioteca regelui Assurbalipal in Ninive, dar si aceasta colectie este extreme de lacunara. Prima traducere, fragmentara, apartine lui George Smith, pe la 1870, care traduce doar partea cu Potopul (cred ca a mai tradus un fragment, dar nu-mi aduc aminte care).
Prima organizare coerenta a textelor ii apartine lui S.N.Kramer, care aduna intr-o forma coerenta multimea de fragmente diferite scrise intr-o multitudine de limbi, sumeriana, akkadiana, hurrita, hittita, assiriana, etc. De fapt sunt mai mult de 100 de fragmente care apartin unor cicluri diferite, un fel de telenovela cu mai multe sezoane.
Ghilgames este in semizeu, este fiul zeitei Ninsun si al unui spiridus (nu mai stiu cum il cheama). Este rege in Uruk, in rege puternic si intelept, dar in acelasi timp in tiran care-si asupreste poporul.
Supusii se roaga zeitei Istar pentru salvare; aceasta cu ajutorul zeitei Aruru creaza o creatura numita Enkidu, in salbatic la fel de puternic ca si Ghilgames, dar acesta pierde lupta cu regele si in cele din urma cei doi devin prieteni.
Se aliaza in lupta impotriva uriasului Humbaba si-l inving cu ajutorul zeului Samas.
Istar se indragosteste de Ghilgames dar acesta o refuza, zeita se plange lui Anu, zeul cel mare, care accepta s-al trimita pe taurul ceresc, Gugalanna impotriva lui Ghilgames. Taurul este ucis de Rege, cu ajutorul lui Enkidu, dar acesta din urma este ranit/otravit, in lupta si moare.
Ghilgames este distrus de durere si inspaimantat de propria sa mortalitate, organizeaza funeraliile lui Enkidu si pleaca intr-un fel de pelerinaj in cautarea singurului om care a devenit nemuritor, Utnapishtim.
Utnapistim este varianta babiloniana de Noe, fost rege in cetatea Surupak, a supravietuit potopului cu ajutorul zeilor.
Ghilgames ajunge la capatul pamantului la muntele Mashu, trece printr-o poarta pazita de oameni scorpioni, care-l lasa sa treaca dupa ce dovedeste ca este semizeu. Apoi trece marea pe calea soarelui si pe cea a intunericului si dupa o serie de evenimente ajunge la Utnapistim, care-l supune unui test, sa nu doarma sapte zile si sapte nopti. Ghilgames cade testul, dar Utnapistim ii da totusi informatia despre o planta de sub ocean care da tinerete vesnica. Ghilgames reuseste sa puna mana pe planta, dar aceasa este furata de sarpe.
In cele din urma Ghilgames incearca sa-i vorbeasca lui Enkidu, in lumea mortilor, dar acesta nu-I spune mare lucru, demoralizat, renunta si se intoarce in Uruk.
Mai sunt parti, cum e cea cu Ghigames si Agga din Kis, dar acestea nu au fost incluse in forma actuala a povestii.
