Este o poezie de dragoste care ni-l infatiseaza pe Blaga drept poet al fiorului starnit de misterul imensitati cosmice . Ochii adanci si negri ai iubitei ii apare poetului ca izvor al noptii universale , iar iubirea lui este profunda . Iubita este centrul universului , lumina calauzitoare a sufletului lui insetata de dragoste si de absolut .
