Tocmai ce m-am mutat de acasă, acum sunt in Londra și despachetez..
Uitandu-am pe geam să admir priveliștea am observat niste copii, așa eram si eu la vârsta cea fericită și așa cred că au fost toți copii de când e lumea și pământul ăsta...
Momentele astea de melancolie mă întristează și aș fi vrut daca as fi putut să mă întorc în timp si sa mai adaug cate ceva.
De-și ce spun eu aici e doar o dorință, și ea nu de compara cu relitatea...