Un tanar trebuia sa faca parte din randul nobililor, pentru a deveni cavaler. Inca din copilarie era trimis in casa seniorului ca paj si invata sa se comporte ca un nobil. Cand ajungea la varsta adolescentei, devenea scutier, invatand regulile de comportament cavaleresc, cum sa se lupte si cum sa-si struneasca calul. In final, in timpul unei ceremonii desfasurata in prezenta seniorului, el devenea cavaler. Cavalerul isi petrecea mare parte din timp in sa. Lupta folosind o sabie si o lance, se apara cu un scut, participa la razboaie pentru regele sau si participa la turniruri in vreme de pace. Cand era facut cavaler, acesta primea un domeniu, numit feuda iar cavalerul se ocupa si cu administrarea lui. De pe urma lui obtinea banii necesari cumpararii tuturor celor necesare razboiului. Cavalerilor le placea sa vaneze, mai ales animale mari pentru a-si procura o cantitate mai mare de hrana si care ofereau vanatorului o provocare. Pe timp de pace, jucau jocuri precum sahul, fiindca se aseamana cu o batalie. Cavalerii si doamnele acestora asteptau vizitele muzicantilor si actorilor care veneau din timp in timp si dadeau spectacole in schimbul hranei si a unui adapost. Cavalerii erau nevoiti sa exerseze tehnicile de lupta , de aceea se angajau in lupte ca repetitie. Concursurile nu erau doar pentru reprezentatii ci aratau oamenilor puterea regelui si numarul cavalerilor supusi acestuia.
