Tu, toamnă, zâna mea bogată,
Ai sosit, în sfârşit.
Mult ai fost tu aşteptată.
Şi s-auzit un mit:
Că tu nu vei veni astă dată,
Că ne-ai uitat şi că acum,
Iarna va veni rău îngândurată,
Dar iată, eşti aici oricum.
Covorul tău de frunze iară,
Ne-a inundat grădina,
Şi păsările agale zboară
Lăsând în urmă praf precum făina.
Dar eu mă bucur de tine, toamnă,
Căci tu ai fost mereu,
Roditoare, de obicei bogată,
Te rog să nu mai pleci, aşa simplu, mereu.
în 5 minute =))))
sper să te ajuteee
