Numele lui era Alex, si ii placea sa calatoreasca foarte mult. El calatoarea prin vise, pana intr-o zi.
Ma plimbam prin parc si Alex imi povestea cum ca aseara a vizitat un alt tărâm in visele lui. Mi-a spus ca totul era asa de diferit si ca era o usa rosie, pe care nu o putea deschide. El voia sa se intoarca spre iesire, dar ceva l-a apucat de mana si l-a tras inapoi. Atunci am stiut ca e ceva in neregula cu Alex, si l-am intrebat ce a vazut mai exact. Tremurand imi spune ca era un om cu fata rosie, e tot ce isi aminteste, ca are fata rosie. Ma speriasem, stiam ca un om poate uita ceea ce viseaza, dar nu in cazul lui Alex. Ii spun sa imi povesteasca in continuare dar parca ezita sa imi spuna tot, nu intelegeam.
Era toamna, si aerul rece trecea prin vorbele lui, si vorbea tot mai rar. A continuat sa imi spuna ca vedea totul neclar. Era din ce in ce mai palid si i-am propus sa ne asezam pe o banca. Alex, nu isi mai amintea nimic, ceea ce ducea sentimentul meu de curiozitate la maxim. Am citit o carte in trecut, despre ,,daruri", mi-am dat seama ca Alex are darul de a calatori in locuri neimaginate de oameni, si ca poate ramane blocat acolo.
- Eu zic sa ne oprim aici si sa mergem acasa. Mi-a spus el.
Am ajuns acasa iar in camera lui se aflau niste desene cu o usa rosie si un om ciudat, toate se legau. Era deja tarziu, i-am zis sa se culce, maine va fi o noua zi.
Nu a mai visat ca inainte iar eu m-am linistit, cu siguranta nu o sa uit asta.
Sper ca te-am ajutat, bafta la scris!
:3
