Câteodată mă întreb cu ce scop m-a trimis universul pe acest pământ și inima îmi răspunde cu o năzuință arzătoare,ce mă impulsează să îmi desfac aripile și să mă ridic până la nori spre surprinderea tuturor.Un singur obstacol îmi stă în calea spre succes,propria ființă.Când ești o persoană timidă și cu stima de sine scăzută,începi să tremuri de fiecare dată când simți avântul să te deschizi în fața oamenilor lipsiți de umanitate.Ești asemenea unui fluture proaspăt format,care nu îndrăznește să iasă din coconul său din teama de a fi respins de lume.Totuși,cu cât ezit mai mult,cu atât mustrarea de conștiință mă apasă mai tare,indicându-mi că o societate căzută în întuneric are nevoie de lumina mea.
