Intr. o dimineata de mai, pe cand pomii roz alb se clătinau usor sub adierea calda si mangaietoare a primaverii, eu am adormit. Deodata o lumina alba m. a orbit. Eram pe un taram imens. Pe o poarta scria cu majuscule LUMEA SUNETELOR. Acolo era chiar lumea vocalelor si a consoanelor. Acestea erau sortate dupa litere, si dupa abundenta rostirii lor in cuvinte.
Litera Ș ma trase de indata de mana. Mi. a spus:
-Hei
Eu ramanand uimita i. am raspuns:
- Buna si tie!
-Eu sunt o litera importanta sa stii! Eu creez cuvinte, nume proprii, si multe altele. Daca nu ar exista una dintre noi(literele),voi oamenii nu ati vorbi corect, coerent
-Asa e! răspund eu mirata.
Iar deodata o mana ma trase si ma trezii deindata. Era mama. Era deja dimineata. Trebuia sa merg la scoala. Eu ,in sinea mea ma bucuram nespus de mult ca am putut visa o poveste cu LUMEA SUNETELOR penrtu a stii ca sa scriu in ziua urmatoare la limba romana.
Sper ca te.am ajutat !Cu placere!♥♥
