O zi obisnuita de toamna.Culorile toamnei sunt fara egal:de la galbenulpal,la rosul de foc.Lacrimile lui septembrie au udat de mult pamantul.Toamna imbracata cu o rochie tesuta cu fire de aur.Toamna in caleasca ei de frunze moarte...toamna..Covorul colorat plin cu frunze mii si mii zarite de la departare imi da pe fata o alura fericita.Covorul cu frunzele aurii,aramii,ruginii..
Astazi merg la piata pentru a-mi lua toate necesitatile pentru iarna.
Dintr-o data il zaresc de la departare pe Mitica,prietenul meu drag,cu care imi pot impartasi orice.Pe cap avea o sapca batuta in pietre scumpe.Trec pe langa el,fara a-i zice ceva..vreau sa vad daca isi da seama cine sunt sau nu.Dintr-o data el ma ia de buna si-mi spune ce fac,cum ma simt...si tot asa pana cand trec doua ceasuri.Dintr-o data eu ma pornesc sa-i povestesc despre vecina mea,Ionela..ca e singura,feciorii au plecat sa studieze la Cluj..e foarte greu si pentru ea..si tot asa pana cand trebuia sa plece..piata s-a inchis,i-am spus sa ma duca si pe mine..si tot asa am vorbit pana cand am ajuns la un punct comun de a ne desparti...ne imbratisam,si plecam fericiti catre casele noastre.
Soarele se va ascunde dupa norii cenusii,dar zambetele vor fi pe fata mereu!!
Sper ca te-am ajutat..nu cred ca e de 20-25 randuri...dar...Sper ca te-am ajutat!!
