În fine, fluturele Sebastian, ocolind florile, încearcă să zboare în linie dreaptă, lăsându-şi umbra fugitivă peste NIȘTE CĂRĂBUŞI, NIȘTE OMIZI, NASTURII de la blugii vărului meu, Gigi, PIETRELE cu un singur ochi de perdea şi fără de rost, ACELE de cusut, peste şoarecii de câmp, peste MORCOVII de pe RĂZOARE şi, în cele din urmă, peste NIȘTE PISTRUI de pe OBRAJII FETIȚELOR.
