Mircea cel Batrin da dovada de modestie, atat prin portul simplu,modest si banal cat si prin vorba inteleapta si chibzuita, caci, asa cum spune autorul, el este „un batran atat de simplu, dupa vorba, dupa port”. Desi stia ca Baiazid a venit cu intentia de a-i cotropi tara, Mircea i se adreseaza cuviincios,politicos cu amabilitate, dupa datina strabuna, dovedind ospitalitate, aceasta fiind una din insusirile de seama ale poporului roman.
„Orice gand ai imparate, si oricum vei fi sosit, cat suntem inca pe pace eu iti zic: bine-ai venit!” Aceasta atitudine nu dovedeste slabiciune si lasitate, deoarece atunci cand este vorba de inchinarea tarii, el respinge calm, dar hotarat si demn, pretentiile sultanului:
„Despre partea inchinarii, insa, Doamne sa ne ierti
Dar acu vei vrea cu oaste si razboi ca sa ne certi,”
Domnitorul roman dovedeste stapanire de sine si de aceea isi asuma firesc orice incercare, orice sacrificiu asemenea intregului popor
