Magia primului fulg de nea
Este iarnă. Afară este frig iar peste tot in jur zăpada groasă acoperă orașul. Din cer pica micuti fulgi de nea iar in timp ce copii se dau pe deal cu obrajii rumeni săniile alunecă abia atingând pământul. Un copilaș micuț de vreo cinci ani stă pe bancă și privește la copii veseli. Oftează. Și el ar vrea să se joace cu ei și să facă oameni de zăpadă si bătăi cu bulgări, doar ca copii mai mari râd de vârsta lui mult prea mică. Și în timp ce el era adâncit în gânduri un fulguşor îi atinse vârful nasului. El se uită pe nas surprins. Nu mai văzuse niciodată în viața lui o asemenea minunăție. Când simți că vârful îi este umed zâmbi cu gura până la urechi si uită de grijile lui recente. Așa a ajuns un fulg sa bucure copii.
