spune-i lui Lucy că sunt obosită și că voi sta într-o mașină. Te voi ține companie, a spus ea. Și ea stătea lângă mine. Ar trebui să fim deja acolo, murmură cu un zâmbet nemilos. Nu știu de ce situația noastră îl amuză atât de mult. Noi admiram peisajul, liniștea pădurii, lumina care strălucea în apă și arăta partea de jos a râului mic. Mă întrebam cum ne-ar fi tras toți cei de acolo. De obicei a fost atât de ușor să începem acest tip de mașină ... Am apăsat o pedală, am coborât joystick-ul chiar sub volan ... Din păcate am făcut atât gesturile, cât și surpriza noastră de nedescris, Mașina, cu un salt înainte, a început să se rostogolească direct în râu, pe care o traversă într-un vârf de usturoi pentru a ataca coasta cu care ne confruntăm. Am avut timp doar să îndrept roțile pentru a rămâne pe calea groaznică și după un scurt timp am ieșit din vale, atât în prada unei bucurii. SPER CA TE-AM AJUTA :)
